Atentie urmatoarele randuri pot contine spoilere, cititi pe propria raspundere.
Hituri celebre din epoca Showa - sincer, am cumparat foarte superficial aceasta carte. Am luat-o din trei motive: primul a fost la recomandarea cuiva spunandu-mi ca Ryu Murakami este un autor realist ce arata Japonia exact cum e ea dincolo de aparente, a doua a fost pentru ca am gasit-o la un pret avantajos cred ca am dat maxim 8 lei pe ea si m-a atras foarte mult coperta. Continutul cartii caci asta este important mi s-a parut mediocru ba chiar spre jalnic. Nu am putut intelege mai nimic din carte decat mai spre final cand acestea s-au mai imputinat. Sa zicem ca finalul a mai salvat din carte, cand s-au terminat lucrurile atunci simteam ca incepeau cu adevarat lucrurile. Pana atunci era doar risipa de hartie. Am sa incerc sumar sa explic cam despre ce este vorba in aceasta carte..cat am putut eu sa inteleg cel putin. Un grup de baieti cam drogati organizeaza petreceri la ei acasa, iar seara se imbraca in travestiti si se duc undeva pe plaja unde fac karaoke. Dracu sa ii inteleaga, pe langa acei grup de baieti exista un alt grup de data aceasta un grup de femei. Femei in varsta toate divortate sau cu probleme in dragoste ce impart acelasi nume adica Midori si se numesc matusi. Unul din grupul de baieti da intamplator de o matusa d-asta si nu ii place lui curul ei si o omoara. Celelalte matusici fireste cauta razbunare si se razbun cu ocazia asta si pe ceilalti baieti din grup. Si este un fel de razboi intre fete si baieti, isi cumpara arme si tot felul pentru a se ataca. La final cand au mai ramas doi baieti acestia construiesc o bomba atomica si asa nu numai ca omoara matusile, dar omoara pe toata lumea. *clap clap* Genial asa-i? inteleg ideea ca baietii erau niste depravati drogati, dar femeiile nu aveau nici o scuza sa isi dea cu parfum pe la pizda sau sa faca alte stupizenii de genu. Daca cartea asta este realista inseamna ca eu am coaie. Adesea este greu sa intelegi mentalitatea japoneza si cartea asta este dovada vie. Eu ca european nu pot intelege cartea asta poate japonezii o cred mai atractiva. Vazusem la finalul cartii ca autorul mentiona ca a scris aceasta carte in gluma si sper sa fie asa pentru ca daca scrii in asemenea hal..adicaa fel este extrem de rau. Am inteles glumele misogine, glumele sexuale porcoase si de un umor negru..dar nu le-am inteles contextul. Desi este o carte scurta, este si scrisa de umplutura. Genul asta de umor si de dinamica l-am mai intalnit in South Park dar nu il putem compara. South Park este un desen animat este cu totul altfel cand vezi chestiile astea on screen si altfel cand le citesti. Sa va explic si care e faza cu titlul sa nu ramaneti prosti: la finalul fiecarui capitol exista un vers dintr-o melodie, mai exact un hit dintr-un anumit an ce este numit de catre japonezi ''epoca showa''. Mi-am luat mare teapa cu coperta, nu prea are legatura cu povestea cartii sincer si ce m-a mai enervat la carte a fost faptul ca e tiparita extrem de prost. Foaie de proasta calitate de pe care literele tiparite se sterg si risti sa te murdaresti si tu si cartea daca ai obiceiul sa pui degetul pe randul la care esti.
Ryu Murakami, Polirom..impreuna ati facut o carte de toata prastia. Din o suta si ceva de pagini cat are aceasta carte maxim 20 le-am citit cu interes in rest m-a durut in cot deabia am asteptat sa scap de ele.
Calificativul meu este 4/10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu